Uitarea se asterne peste tot.Ploaia picura liniste in mintile imbolnavite de prea multe amintiri.Uitarea e ceea ce cersim in absenta reversibilitatii trecutului.Uitarea unor clipe,unor prieteni,uitarea de sine.
Citind o carte de Cioran,nu pot sa trec peste urmatorul pasaj "timpul zboara din constiintele noastre si-n noi nu mai ramane decat o liniste ce ne instraineaza de fiinte si de acea extensiune a inimaginabilului in sfera fiecarei clipe,prin care se defineste existenta", pasaj care mi s-a parut de-a dreptul remarcabil,de altfel,singurul care mi-a atras atentia in mod deosebit.
Uitam usor lucruri care au scaparat atentiei noastre,poate pentru ca nu le-am captat niciodata esenta,uitam usor ,deseori,si lucruri importante pentru noi si nu gasim o explicatie logica peste acest fenomen.Uitam si sensul uitarii si uitam sa ne mai reamintim micile nimicuri care ne fac viata mai placuta.Desigur, intentia de a uita deseori, e un proces de autosugestie,dar cu efect contrar.Cu cat te chinui mai mult sa iti alungi anumite ganduri, cu atat ele se intorc cu o forta demna de efectul bumerang,si te aduc in fata unui sentiment de neputinta.Exista si posibilitatea, in care, autosugestia e atat de perseverenta si concentrata,incat iti aduce efectul scontat,mai mult sau mai putin iluzoriu.
Uitarea e un joc de noroc, integrat in cazinoul vietii.Uitarea e parte din noi ,dar si aducerea-aminte la fel.Natura noastra contrastanta,aduce un echilibru pertotal omului, ca sistem.Uitarea,precedata de aducere-aminte, e o a doua sansa pentru a schimba ceea ce nu ai putut sau nu te-ai incumetat sa faci in trecut.Uitarea, e un sarpe veninos totodata,dar a carui otrava poate fi radiata daca e ancorata in momentul potrivit.Pacat ca ne resemnam prea repede cu legile firii si intelegem prin uitare o absentizare completa.Mai clar, asta ar vrea sa insemne ca ar trebui sa uitam trairile negative,si sa tinem minte ceea ce am invatat din ele;pentru ca,daca exista ceva care stiu cu siguranta, e faptul ca nu exista bine sau rau ,ca notiune certa.Nimic nu e bun sau rau , ci e constituit din aceste doua notiuni,de fapt,cuvinte,cu incarcatura pe care si-o asuma.
Uitarea multi o cauta in iluzii-in tigara de pe masa,in berea sau votca de la bar, in prafurile date pe sub mana dar...e doar o amagire.Mai bine faci aceste lucruri cand esti impacat cu tine,decat in momente de ravasire.Parerea mea.Uitarea e demna de noi,dar noi nu suntem demni de ea.Asa ca...uitatiapoi....reamintiti-va si schimbati ceva!
Iata ...si eu am fost subit lovita de uitare si am neglijat ceea ce mi-am dorit sa fie un blog.Incerc "sa il aduc pe linia de plutire , sa il scot in lume", sa, sa , sa....:) hope i will work it out !:D
Un comentariu:
Uitam ,.. "? dA !:) pt ca e ceva firesc la urma urmei , acumulam prea mult stress in fatza ...suferinta, durere , compromisuri , preferam sa ne inchidem intr-o cochilie , sa speram , sa lasam spatii "goale" , semne, exclamatii, si totul se rezuma la NOI.._________ ..nu ne pasa , trecem peste , indiferenti , evitam , alergam sa castigam timp ( cand pierdem o sansa) ___mergem mai departe -> ->->-> insa in urma noastra..au ramas , pereti goi , albi, si misteriosi vagi , patati , deshidrataty ., inculpti , legate toate de o franghie si parasite de UITAREA... u wannna make a memory!!?? ;)) poti deja sa iti faci si testamentu:-j uitarea ne doboara :-j:) ..
la ce foloseste?
Trimiteți un comentariu